Nostalgie de primavara

     “Nu am timp si nici chef sa inteleg femeile” – imi marturisea in urma cu cativa ani un prieten pentru ca apoi, dupa ce s-a despartit, sa mi se confeseze: “As fi vrut din tot sufletul sa-mi fac timp sa inteleg in profunzime sensul tuturor dorintelor si asteptarilor pe care cu stangacie si cu lacrimi in ochi mi le marturisea iubita mea, inainte sa inchida usa casei si a relatiei pentru ultima oara”

     Asa am cunoscut sensibilitatea si fragilitatea din spatele aparentelor de macho irezistibil.

hug_by_anyfantaki

     Vreau sa retraiesc acele vremuri, parca de mult uitate, in care barbatii aveau un fermec aparte, cucereau femeile prin simplitatea lor, se simteau rasfatate, protejate. Apreciau educația, felul de a gandi, valorile si modestia.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri magice in care barbatii se straduiau sa ajunga la inimile doamnelor cu respect, intelegere, caldura, zambete, flori si credeau cu tot sufletul, ca nu esti doar o simpla aventura.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care pasii indragostitilor ii purtau prin parcuri , pana in miez de noapte, plimbandu-se de mana cu sfiala sau asezandu-se pe o banca ascultand cu drag povestile iubitei, simtindu-se astfel importanta, unica si speciala.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care femeia era respectata, considerata o fiinta vulnerabila, plapanda.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care se asterneau gandurile si sentimentele in scrisori parfumate, se daruiau sarutari inocente, in momente cand te asteptai mai putin, simteau mergand la intalniri zeci de fluturasi in stomac, se bucurau doar pentru ca isi intalneau privirile.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care femeile erau alintate de barbati sau se refugiau in bratele lor, stiind ca acolo se vor simti protejate pentru totdeauna.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care se lasau vrajite si hipnotizate de tandretea si sarutarile lor.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care serile incepeau cu un preludiu, ce parea ca dureaza o vesnicie, inainte de a se cufunda intr-o nesatula dorinta si nevoie de el.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care aparent barbatii nu si-ar fi dorit nimic de la o femeie iar in momentele de slabiciune tanjeau sa se cufunde in bratele ei. Traiau cu atata sinceritate vulnerabilitatea, isi foloseau cu o intensitate furibunda emotiile dincolo de razboiul rational din ei .

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care iubirea barbatilor strapungea orice indoiala, orice ipocrizie, respira fidelitate si se hraneau cu mandria iubirii lor pentru a sti intreaga lume , dar mai ales tu, iubita lui, ca ii apartii pe vecie.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care barbatii erau in stare sa striveasca trupul femeii in bratele lor de atata drag, aveau un fel aproape copilaresc in care doreau sa-si arate orgoliul, sa impresioneze asteptand abandonul ei total.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri in care barbatii doreau sa poposeasca macar pentru cateva clipe, cautand a se odihni si a-si lauda victoriile, langa o femeie care stie sa-l asculte si sa-l mangaie.

     Vreau sa retraiesc acele vremuri si chiar mai mult de atat.

     Vreau simplitate, spontaneitate, romantism, mangaieri, aprecieri, sarutari fierbinti, tandreturi nesfarsite, calde duiosii, poezie si ratiune, extaz si abis, certitudini si incertitudini, iubiri fara regrete.

Cu drag,

Melania Adriana Tarnauceanu

Love Designer, Consilier Intimitate Emotionala si Compatibilitate Erotica

Experienta de 10 ani in proiecte, evenimente, sesiuni de consiliere / mentorat individuale si de cuplu

contact.blondacupantofiirosii

@gmail.com

ID facebook: https://www.facebook.com/melania.tudor.9

           

 

 

 

 

Blonda cu pantofii rosii

Draga mea, sunt de acord cu tine doar partial…mai exista, poate nu sunt vizibili dar inca nu au disparut in totalitate, din fericire. Poate ca o binecuvantare, sunt casatorita cu un astfel de barbat, e magie pura, o alchimie pentru care uneori nu gasesc cuvinte potrivite de a o descrie. Sunt o optimista incurabila si-mi doresc, sau mai bine zis, va doresc, voua doamnelor care inca tanjiti dupa un asemenea barbat, sa-l gasiti cat mai curand in aceasta mirifica existenta. Poate si noi avem un rol in potentiala disparitie a lor, nu individual ci la nivel colectiv, ne-am asumat roluri masculine care ne-au transformat interiorul si, pe alocuri, chiar si exteriorul. Dar putem reinvata sa fim femei, cred cu certitudine asta! Imbratisari si multumesc pentru ca imi esti alaturi!

Your email address will not be published. Required fields are marked *